Semnalizarea rutieră

Semnalizarea rutieră se realizează prin:
 indicatoare;
 marcaje;
 semnale luminoase;
 alte mijloace ;
Indicatoare
Indicatoarele instalate pe drumurile publice sunt:
a) de avertizare;
b) de reglementare, care pot fi:
1. de prioritate;
2. de interzicere sau restricţie;
3. de obligare;
c) de orientare şi informare.
Indicatoarele pot fi însoţite de panouri cu semne adiţionale.
Indicatoarele se instalează, de regulă, pe partea dreaptă a sensului de mers. În cazul in care condiţiile locale împiedică observarea din timp a indicatoarelor de către conducătorii cărora li se adresează, ele se pot instala ori repeta pe partea stângă, în zona mediană a drumului, pe un refugiu ori spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor, deasupra părţii carosabile sau de cealaltă parte a intersecţiei, în loc vizibil pentru toţi participanţii la trafic.
Indicatoarele pot fi însoţite de panouri cu semne adiţionale conţinând inscripţii sau simboluri care le precizează, completează ori limitează semnificaţia.
Semnele adiţionale se pot aplica pe panouri ce includ indicatoare ori chiar pe indicatoare, dacă înţelegerea semnificaţiei acestora nu este afectată.
Pentru a fi vizibile pe timp de noapte, indicatoarele trebuie sa fie reflectorizante, luminoase ori iluminate.
Semnificaţia unui indicator este valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile deschise circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează.
Când indicatorul este instalat deasupra benzii sau benzilor, semnificaţia lor este valabilă numai pentru banda ori benzile astfel semnalizate.

Marcaje

Marcajele servesc la organizarea circulaţiei, avertizarea sau îndrumarea participanţilor la trafic. Acestea pot fi folosite singure sau împreuna cu alte mijloace de semnalizare rutiera pe care le completează, le întăresc sau le precizează semnificaţia.
Marcajele aplicate pe drumurile publice neiluminate trebuie sa fie reflectorizante sau însoţite de dispozitive reflectorizante, atunci când se adresează conducătorilor vehiculelor aflate in mişcare.
Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt:
a) longitudinale;
b) transversale;
c) alte marcaje, care pot fi:
1. diverse:
2. laterale:

Marcaje longitudinale:

Marcajul longitudinal de separare a sensurilor de circulaţie prin linie discontinuă are caracter orientativ putând fi încălcat pentru efectuarea manevrei de depăşire de către oricare din participanţii la trafic indiferent de direcţia din care circulă, după o prealabilă semnalizare şi asigurare că manevra se poate face fără pericol pentru cei care îl urmează, îl preced sau urmează să se intersecteze.
Delimitarea extremităţii părţii carosabile prin linie discontinuă are acelaşi caracter de orientare (ghidare), permiţând conducătorilor de vehicule să-l încalce în situaţia când doresc să iasă în afara părţii carosabile pentru a oprii vehiculul.

Marcajul longitudinal format dintr-o linie continuă simplă sau dublă interzice trecerea cu vehiculul peste el. Dacă o asemenea linie separă sensurile de circulaţie, se interzice trecerea pe partea opusă sensului de mers.
Linia discontinuă simplă este destinată:
a) delimitării benzilor in vederea ordonării circulaţiei, caz în care intervalul dintre segmentele de linie este considerabil mai mare decât lungimea acestora;
b) anunţării apropierii de o linie continuă şi a interdicţiei impuse de această sau apropierea de un alt loc ce prezintă un risc particular, cazuri in care intervalul dintre segmentele de linie este considerabil mai mic decât lungimea lor.

În cazul marcajului mixt de separare a sensurilor de circulaţie, o linie continuă dublată de una discontinuă se va respecta semnificaţia liniei celei mai apropiate de autovehicul în sensul de deplasare.
Delimitarea extremităţii părţii carosabile prin linie continuă are caracter de interzicere a încălcării ei.

Benzile cu circulaţie reversibilă sunt dispuse lângă axul drumului şi sunt materializate prin linii duble discontinue. Sunt însoţite permanent de semnale luminoase care precizează modul de folosire a acestora. Semnalul luminos de

culoare roşie sub forma a două bare încrucişate în diagonală interzice circulaţia pe banda respectivă, semnalul luminos verde sub forma unei săgeţi orientată cu vârful către în jos permite circulaţia pe banda respectivă iar semnalul luminos intermediar de culoare galbenă sub forma unei săgeţi în diagonală cu vârful orientat către dreapta jos anunţă conducătorii de vehicule că trebuie să părăsească banda în direcţia indicată de săgeată întrucât banda respectivă urmează să se închidă.

Banda de decelerare se foloseşte pentru executarea virajului la dreapta de pe un drum prioritar sau de pe o autostradă. La executarea virajului la dreapta, conducătorii de vehicule fiind obligaţi să reducă viteza de deplasare, ar stânjeni circulaţia celorlalte vehicule.
Banda de accelerare se materializează pentru crearea posibilităţii pătrunderii pe artere intens circulate prevăzute cu mai multe benzi de circulaţie, prin viraj dreapta. Această bandă creează posibilitatea conducătorilor de vehicule să poată efectua schimbarea benzii de circulaţie fără a stânjeni în deplasare vehiculele care circulă pe banda respectivă. Înainte de a intra pe banda prioritară situată lângă acostament conducătorii de vehicule trebuie să semnalizeze şi să se asigure că intrarea se face fără pericol pentru vehiculele care circulă pe acea bandă, ţinând cont de poziţia şi viteza de deplasare a acestora.
Avertizarea conducătorilor de vehicule
despre apropierea de o bandă destinată vehiculelor
lente se realizează prin indicatorul cu aceeaşi semnificaţie,
uneori fiind precedat de o tăbliţă adiţională care indică şi distanţa până la bandă.
Banda suplimentară pentru vehicule lente se materializează prin marcaj longitudinal în general în situaţia drumurilor în rampă pentru fluidizarea circulaţiei atunci când pe sectorul de drum respectiv circulă şi vehicule lente.
Banda de stocare se materializează în zona de preselecţie pentru executarea virajului la stânga în scopul creerii posibilităţii vehiculelor care virează la stânga să oprească şi să acorde prioritate vehiculelor care circulă din sens opus.

Marcaje transversale

Marcajul transversal constând dintr-o linie continuă, aplicată pe lăţimea uneia sau mai multor benzi, indică linia înaintea căreia vehiculul trebuie oprit la întâlnirea indicatorului "Oprire". Un asemenea marcaj poate fi folosit pentru a indica linia de oprire impusă printr-un semnal luminos, printr-o comandă a agentului care dirijează circulaţia, de prezenţa unei treceri la nivel cu o cale ferată, cu o linie de tramvai sau a unei treceri pentru pietoni. Înaintea marcajului ce însoţeşte indicatorul "Oprire" se poate aplica pe partea carosabila inscripţia "STOP".
Marcajul transversal constând dintr-o linie discontinuă, aplicată pe lăţimea uneia sau mai multor benzi, indică linia care nu trebuie depăşită atunci când se impune cedarea trecerii. Înaintea unei asemenea linii se poate aplica pe partea carosabila un marcaj sub formă de triunghi având o latura paralelă cu linia discontinuă, iar vârful îndreptat spre vehiculul care se apropie.

Marcajul aplicat în afara benzilor, format din linii paralele, înconjurate sau nu cu o linie de contur, delimitează spaţiul interzis circulaţiei.

Marcajul format dintr-o linie continuă
aplicată pe bordura trotuarului sau la marginea părţii
carosabile interzice staţionarea vehiculelor pe
acea parte a drumului. Când o asemenea linie
însoţeşte un indicator de interzicere a staţionarii,
această precizează lungimea sectorului de drum pe
care este valabilă interzicerea.
Interzicerea staţionării

Banda delimitată printr-un marcaj
longitudinal format din linii continue, pe
care este aplicat şi un marcaj simbolizând
o anumita categorie sau anumite categorii
de vehicule, delimitează banda rezervata
circulaţiei acelei sau acelor categorii de
vehicule.


Marcajul format dintr-o linie în zigzag
semnifică interzicerea staţionarii vehiculelor
pe partea drumului pe care este aplicat.
O astfel de linie completată cu înscrisul "BUS"
sau "TAXI" poate fi folosită pentru semnalizarea
staţiilor de autobuze şi troleibuze, respectiv
de taximetre.

Săgeata de repliere care este
oblică faţă de axul drumului, aplicată
pe o banda sau intercalată într-un
marcaj longitudinal format din linii
discontinue, semnalizează obligaţia
ca vehiculul care nu se afla pe banda
indicată de săgeată sa fie condus pe acea bandă.


Marcajul sub formă unei sau
unor săgeţi, aplicat pe banda ori pe
benzile delimitate prin linii continue,
obligă la urmarea direcţiei sau direcţiilor
astfel indicate.
Marcajele, cum sunt: săgeţile,
inscripţiile, liniile paralele sau oblice, pot
fi folosite pentru a repeta semnificaţia
indicatoarelor sau pentru a da participanţilor
la trafic indicaţii care nu le pot fi furnizate,
în mod adecvat, prin indicatoare.

Semnale luminoase

semnalele semaforului electric

Semnalele luminoase sunt lumini albe sau colorate diferit, emise succesiv, continuu sau intermitent, de unul sau mai multe corpuri de iluminat care compun un semafor.
După numărul corpurilor de iluminat, semafoarele sunt:
a) cu un corp de iluminat, cu lumină
intermitentă de avertizare;


b) cu două corpuri de iluminat,
pentru pietoni şi biciclişti;



c) cu trei corpuri de iluminat, pentru vehicule;


d) cu patru sau mai multe corpuri de iluminat,
pentru tramvaie.
Semafoarele se montează în axul vertical al stâlpului sau pe consolă, pe portal ori suspendate pe cabluri, succesiunea culorilor lentilelor, de sus în jos, fiind următoarea:

a) la semaforul cu trei culori ordinea semnalelor este: roşu, galben, verde;
b) la semaforul cu două culori ordinea semnalelor este: roşu, verde;
c) la semaforul pentru tramvaie sunt dispuse trei pe orizontala la partea superioara si unul la partea inferioara, toate cu lumina albă.
Semafoarele care emit semnale luminoase pentru dirijarea circulaţiei în intersecţii se instalează obligatoriu înainte de intersecţie, astfel încât sa fie vizibile de la o distanta de cel puţin 50 m. Acestea pot fi repetate în mijlocul, deasupra ori de cealaltă parte a intersecţiei.
Semnificaţia semnalelor luminoase pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor este valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile deschise circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează.
Pe drumurile cu două sau mai multe
benzi pe sens, pentru direcţii diferite, delimitate
prin marcaje longitudinale, semafoarele se pot
instala deasupra uneia sau unora dintre benzi,
caz in care semnificaţia semnalelor luminoase
se limitează la banda sau benzile astfel semnalizate.
Semnalele roşu, galben şi verde pot fi în formă
de săgeţi de aceeaşi culoare, pe fond negru. În acest
caz interdicţia sau permisiunea de trecere impusă de
semnalul luminos este limitată la direcţia sau direcţiile
indicate prin aceste săgeţi. Aceeaşi semnificaţie o au si
săgeţile aplicate pe panourile adiţionale ce însoţesc,
la partea inferioara, semafoarele. Săgeata pentru mersul
înainte are vârful in sus.
Semnalul verde permite trecerea.
Se interzice intrarea într-o intersecţie chiar dacă semnalul luminos ori un indicator de prioritate permite, dacă din cauza aglomerării circulaţiei conducătorul de vehicul riscă să rămână imobilizat, stânjenind sau împiedicând desfăşurarea traficului.
Când semaforul este însoţit de una sau mai multe
lămpi care emit lumină intermitentă de culoare verde sub
formă uneia sau unor săgeţi pe fond negru către dreapta,
acestea permit trecerea numai în direcţia indicată, oricare ar
fi în acel moment semnalul în funcţiune al semaforului. În acest
caz, conducătorii vehiculelor sunt obligaţi să acorde prioritate de
trecere participanţilor la trafic cu care se intersectează şi circulă
conform semnificaţiei culorii semaforului care li se adresează.
Conducătorul vehiculului care intră într-o intersecţie la culoarea verde a semaforului este obligat să respecte şi semnificaţia indicatoarelor instalate în interiorul acesteia.
Semnalul roşu interzice trecerea.
La semnalul roşu vehiculul trebuie oprit înaintea marcajului pentru oprire sau, după caz, pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa acestuia, în dreptul semaforului. Dacă semaforul este instalat deasupra ori de cealaltă parte a intersecţiei, în lipsa marcajului pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor, vehiculul trebuie oprit înainte de marginea părţii carosabile a drumului ce urmează a fi intersectat.
Atunci când semnalul roşu funcţionează concomitent cu cel galben, acesta anunţa apariţia semnalului verde.

Când semnalul galben apare după semnalul verde, conducătorul vehiculului care se apropie de intersecţie nu trebuie să treacă de locurile unde trebuie să oprească cu excepţia situaţiei în care, la apariţia semnalului, se afla atât de aproape de acele locuri, încât nu ar mai putea opri vehiculul în condiţii de siguranţa.
Semnalul galben intermitent permite trecerea, cu respectarea semnalizării rutiere şi a regulilor de circulaţie aplicabile în acel loc.

semnalul lămpii cu lumină galbenă intermitentă :

Semnalul galben intermitent al unei lămpi instalate
într-un loc periculos permite trecerea, cu respectarea
semnalizării rutiere şi a regulilor de circulaţie aplicabile
in acel loc.

semnalele pentru benzile cu circulaţie reversibilă :

Când deasupra benzilor, delimitate prin marcaje longitudinale, sunt instalate dispozitive care emit semnale roşii şi verzi, acestea sunt destinate semnalizării benzilor cu circulaţie reversibilă. Semnalul roşu,
având forma a două bare înclinate si încrucişate,
interzice accesul vehiculelor pe banda deasupra
căreia se găseşte, iar semnalul verde, de formă
unei săgeţi cu vârful in jos, permite intrarea
vehiculelor si circulaţia pe acea banda.
Semnalul luminos intermediar care anunţa schimbarea semnalului verde in cazul benzilor cu circulaţie reversibilă are forma unei sau unor săgeţi de culoare galbenă ori albă cu vârful orientat în diagonală către in jos, spre dreapta. Acest semnal anunţă că banda deasupra căreia se afla este pe punctul de a fi închisă circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează şi că aceştia sunt obligaţi să se deplaseze pe banda sau benzile indicate de săgeţi.

Semnalele speciale de avertizare luminoasă şi/sau sonoră

În cazul semaforizării corelate, în lungul unui

traseu pot fi instalate dispozitive de cronometrare a

timpului aferent culorii, precum şi dispozitive luminoase

care să arate participanţilor la trafic timpii stabiliţi prin

programul de semaforizare, iar pentru conducătorii de

vehicule si viteza de deplasare.

Semaforul de avertizare se instalează la ieşirea din intersecţie şi este constituit dintr-un corp de iluminat cu lumina galbenă intermitentă. Acesta poate avea in câmpul sau imaginea unui pieton in mişcare, de culoare galbenă pe fond negru.

Persoanele care folosesc drumurile publice trebuie să se conformeze semnificaţiei semnalelor luminoase, indicatoarelor, marcajelor, precum şi semnalelor agenţilor care dirijează circulaţia şi ale conducătorilor de vehicule.

Ordinea de prioritate între regulile de circulaţie, diferitele tipuri de mijloace de semnalizare rutieră şi semnalele agentului care dirijează circulaţia este următoarea:

a) semnalele speciale de avertizare luminoasă şi/sau sonora;

b) semnalele poliţistului;

c) semnalizarea temporară care modifica regimul normal de desfăşurare a circulaţiei;

d) semnalele luminoase;

e) indicatoarele;

f) marcajele;

g) regulile de circulaţie.

a)Semnalele speciale de avertizare luminoasă şi/sau sonoră;

Ø lumina roşie, care poate fi folosită numai de către autovehiculele aparţinând politiei şi pompierilor;

Ø lumina albastră, care poate fi folosită doar de către autovehiculele aparţinând politiei, jandarmeriei, politiei de frontiera, serviciului de ambulanţă, protecţiei civile, Ministerului Apărării Naţionale şi de cele destinate controlului circulaţiei vehiculelor din parcul propriu sau care însoţesc coloane militare, de cele ale unităţilor speciale ale Serviciului Roman de Informaţii si ale Serviciului de Protecţie si Paza, de cele ale Ministerului Justiţiei - Direcţia Generală a Penitenciarelor, precum şi de cele ale procurorilor criminalişti din Ministerul Public şi ale Parchetului Naţional Anticorupţie, atunci când se deplasează în acţiuni de intervenţie sau in misiuni care au caracter de urgenta;

Ø lumina galbenă, care poate fi folosită de către autovehiculele cu gabarite sau mase depăşite ori care însoţesc asemenea autovehicule, de cele care transporta substanţe periculoase, de cele destinate întreţinerii, reparării sau executării unor lucrări de drumuri, curăţeniei străzilor, deszăpezirii sau tractării autovehiculelor ramase in pana, precum si de tractoarele sau utilajele agricole.

b) semnalele poliţistului

Semnalele poliţistului care dirijează circulaţia au următoarele semnificaţii:

a) braţul ridicat vertical semnifica "atenţie, oprire"

pentru toţi participanţii la trafic care se apropie,

cu excepţia conducătorilor de vehicule care nu ar

mai putea opri in condiţii de siguranţă. Dacă

semnalul este dat intr-o intersecţie, aceasta nu

impune oprirea conducătorilor de vehicule care se

afla deja angajaţi in traversare( semnalul este similar

cu lumina de culoare galbenă a semaforului);

b) braţul sau braţele întinse orizontal semnifică

"oprire" pentru toţi participanţii la trafic care,

indiferent de sensul lor de mers, circulă din direcţia

sau direcţiile intersectate de braţul sau braţele întinse

(cu braţul stâng întins orizontal şi palma mâinii

orientată către înainte indică oprire pentru vehiculele

şi pietonii care circulă din faţa sa; cu braţul drept

întins orizontal şi palma mâinii orientată către înainte

indică oprire pentru vehiculele şi pietonii care

circulă din spatele acestuia).

După ce a dat acest semnal, poliţistul poate coborî

braţul sau braţele, poziţia sa însemnând, de

asemenea, "oprire" pentru participanţii la trafic

care vin din faţă ori din spate( semnalul este similar

cu lumina de culoare roşie a semaforului);

c) balansarea cu braţul, pe verticala, a unui dispozitiv

cu lumina roşie ori a bastonului reflectorizant pe timp

de noapte semnifica "oprire" pentru participanţii la trafic,

spre care este îndreptat;

d) balansarea pe verticala a braţului semnifică reducerea

vitezei;

e) rotirea vioaie a braţului semnifică mărirea vitezei

şi grăbirea traversării drumului de către pietoni.

Poliţistul care dirijează circulaţia poate face semn cu braţul ca vehiculul să avanseze, să depăşească, să treacă prin faţa ori prin spatele sau, să îl ocolească prin partea sa stângă sau dreapta, iar pietonii să traverseze drumul ori să se oprească.

La efectuarea comenzilor prevăzute la litera a şi b, poliţistul poate folosi şi fluierul.

Oprirea conducătorilor de vehicule si a pietonilor este obligatorie si la semnalele date de:

a) agenţii de cale ferata, la trecerile la nivel;

b) lucrătorii de drumuri, in zona lucrărilor pe partea carosabila;

c) conductorii coloanelor de militari sau ai grupurilor organizate de pietoni;

d) membrii patrulelor şcolare de circulaţie, la trecerile pentru pietoni din apropierea scoliilor.

Conducătorii de vehicule sunt obligaţi sa oprească si la semnalul nevăzătorilor, dat prin ridicarea bastonului alb, atunci când aceştia traversează strada.

Persoanele , care dirijează circulaţia ori care adresează semnale de oprire participanţilor la trafic, trebuie sa fie echipate si plasate astfel încât sa poată fi observate si recunoscute cu uşurinţă de către participanţii la trafic.

Semnalele poliţiştilor şi cele ale persoanelor cărora conducătorii de vehicule trebuie să oprească în mod obligatoriu vehiculul primează atât fata de semnificaţia mijloacelor de semnalizare, cat si fata de regulile de circulaţie. Aceste semnale se executa pe timpul zilei cu braţul sau cu bastonul reflectorizant, iar pe timpul nopţii numai cu un dispozitiv cu lumina roşie sau cu bastonul reflectorizant.

c) Semnalizarea temporară care modifica regimul normal de desfăşurare a circulaţiei;

Pentru semnalizarea si dirijarea circulaţiei pe sectoarele de drumuri, cu excepţia autostrăzilor, unde se executa lucrări pe partea carosabila, se pot instala temporar semafoare mobile, cu obligaţia presemnalizării vizibile a acestora de la o distanta de cel puţin 150 m.

Pentru informaţii, avertizări sau reguli de circulaţie aplicabile temporar, se folosesc aceleaşi indicatoare ca in semnalizarea permanentă, însa simbolurile vor fi aplicate pe fond galben.

Semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferată

Tipuri de treceri la nivel cu calea ferată:

Ø trecere la nivel cu o cale ferată

prevăzută cu bariere sau

semibariere (păzite)

Ø trecere la nivel cu o cale ferată

automatizată( păzită)

Ø trecere la nivel cu o cale ferată

curentă fără barieră sau semibarieră

(nepăzite), fiind acele treceri unde

întâlnim doar indicatorul „Trecere

la nivel cu calea ferată simplă,

fără bariere” sau „Trecere la nivel cu

calea ferată dublă, fără bariere”

Ø trecere la nivel cu o cale ferată industrială;

La trecerea la nivel cu calea ferată păzită semnalul luminos pentru anunţarea apropierii trenurilor este compus din două lumini roşii care funcţionează intermitent alternativ. În cazul trecerii la nivel prevăzute cu bariere sau semibariere, acest semnal anunţă coborârea acestora.

Semnalul luminos pentru anunţarea apropierii trenurilor trebuie sa fie însoţit de un semnal sonor de avertizare. Pe drumurile de pământ, cu circulaţie de vehicule redusă, şi pe cărările pentru pietoni poate fi folosit doar un semnal sonor de avertizare.

În timpul cât semnalul cu lumini roşii prevăzut este stins, trebuie să funcţioneze permanent un semnal cu lumină intermitentă de culoare albă, având cadenţa lentă, care semnifică permisiunea de a trece.

Lămpile cu lumini roşii şi albe sunt montate pe acelaşi suport şi îndreptate în aceeaşi direcţie. Acestea se amplasează de fiecare parte a caii ferate, pe partea dreaptă în sensul de mers, iar când condiţiile de vizibilitate impun, si pe partea stângă, pe un refugiu în mijlocul părţii carosabile ori deasupra acesteia.

Semnalizarea luminoasă la trecerea la nivel cu calea ferată este însoţită, în toate cazurile, de unul dintre indicatoarele "Trecere la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere" sau "Trecere la nivel cu calea ferată dublă, fără bariere".

La apropierea trenurilor semnalul luminos cu lumini roşii şi cel sonor trebuie să intre în funcţiune, în mod automat, concomitent cu stingerea semnalului de culoare albă şi să rămână în funcţiune până la trecerea acestora.

Apropierea de o trecere la nivel cu calea ferată păzită sau nepăzită se semnalizează cu indicatoare cu aceeaşi semnificaţie instalate succesiv la 150, 100 si 50 m de calea ferată.

Apropierea de o trecere la nivel cu calea ferată curentă se semnalizează, după caz, cu indicatoarele "Trecere la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere" sau "Trecere la nivel cu calea ferată dublă, fără bariere", însoţite de indicatorul "Oprire".

La trecerea la nivel cu o cale ferată industrială se instalează indicatorul "Alte pericole", însoţit de un panou adiţional ce conţine imaginea unei locomotive, iar circulaţia se dirijează de un agent de cale ferată.

Barierele si semibarierele sunt marcate cu benzi alternante de culoare roşie si albă si pot fi prevăzute, la mijloc, cu un disc roşu. Pe drumurile neiluminate benzile trebuie sa fie reflectorizante, iar pe timp de noapte barierele şi semibarierele trebuie sa fie iluminate ori prevăzute cu dispozitive cu lumină roşie.

Porţile de gabarit instalate înaintea unei treceri la nivel cu o cale ferată electrificată, destinate să interzică accesul vehiculelor a căror încărcătura depăşeşte în înălţime limita de siguranţă admisă, sunt marcate cu benzi alternante de culoare galbenă şi neagră. Pe stâlpii de susţinere ai porţilor de gabarit se instalează indicatoare rutiere prin care se precizează înălţimea maximă de trecere admisă.

Indicatoarele, barierele şi semibarierele trebuie sa fie echipate cu dispozitive reflectorizante, omologate.

Obligaţiile conducătorilor de vehicule :

Ø la trecerile păzite se reduce viteza de deplasare şi se circulă cu atenţie;

Ø la trecerile curente (nepăzite) se va opri în mod obligatoriu vehiculul, pentru asigurare, în locul unde există vizibilitate maximă, fără a depăşi locul unde este instalat indicatorul "Trecere la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere" sau "Trecere la nivel cu calea ferată dublă, fără bariere" ori marcajul transversal aplicat pe partea carosabilă a drumului public sub formă unei linii continue ;

Ø la trecerile cu cale ferată industrială se va respecta semnalul agentului de cale ferată;

Semnalizarea limitelor laterale ale platformei drumului si a lucrărilor

Limitele laterale ale platformei drumului se semnalizează prin stâlpi laterali de delimitare sau prin parapete dotate cu dispozitive reflectorizante de culoare roşie si albă ori galbenă, omologate. Dispozitivele roşii trebuie sa fie vizibile numai pe partea dreaptă a drumului, în sensul de mers. Materialele din care acestea sunt confecţionate nu trebuie sa fie dure.

Dispozitivele reflectorizante pentru semnalizarea limitelor platformei drumului se pot monta si pe parapetele de protecţie, pereţii tunelelor, zidurile de sprijin sau pe alte amenajări rutiere ori instalaţii laterale drumului.

Semnalizarea sectoarelor de drum public pe care se execută lucrări este obligatorie, are semnificaţia interzicerii circulaţiei în zona afectată de lucrări si scopul de a asigura desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a circulaţiei pe sectorul de drum rămas neafectat sau devierea acesteia pe variante ocolitoare, după caz.

Limitele sectoarelor afectate de lucrări trebuie semnalizate vizibil cu panouri, bariere, stâlpi de delimitare, conuri sau alte mijloace fluorescent-reflectorizante. Dacă aceste mijloace nu sunt reflectorizante, ele trebuie însoţite pe timp de noapte de lumini de culoare galbenă, iar când lucrarea afectează axul drumului, luminile pot fi de culoare albă sau galbenă.

Pentru organizarea circulaţiei pe sectoarele de drum public aflate în lucru se instalează indicatoare si balize reflectorizante sau, după caz, amenajări rutiere tip "limitatoare de viteza" si se aplică marcaje, corespunzător situaţiei create. Dacă este cazul, dirijarea circulaţiei se realizează prin semnale luminoase ori semnale ale lucrătorului de drumuri desemnat si special instruit.

Semnalele autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritara si obligaţiile celorlalţi participanţi la trafic

Autovehiculele poliţiei, pompierilor şi cele cu regim de circulaţie prioritara (dotate cu lumini giratorii albastre) atunci când conducătorii acestora se deplasează in acţiuni de intervenţie sau misiuni care au caracter de urgenta, pun in funcţiune mijloacele speciale de avertizare luminoasă şi sonoră. Mijloacele de avertizare luminoasă şi sonoră pot fi folosite şi separat, în funcţie de natura misiunii.

Autovehiculele care formează o coloană, însoţite de un autovehicul cu regim prioritar, trebuie sa aibă in funcţiune luminile de întâlnire.

Se interzice folosirea de către conducătorul unuia dintre autovehiculele cu regim de circulaţie prioritară, a semnalelor luminoase şi sonore de prioritate în alte cazuri decât cele justificate de urgenţa intervenţiei sau misiunii lor.

Autovehiculele cu regim de circulaţie prioritara ce se deplasează la intervenţii nu se supun restricţiilor de viteză. La intrarea în intersecţii conducătorii acestora sunt obligaţi să circule cu atenţie şi să ia toate măsurile pentru prevenirea accidentelor.

La apropierea autovehiculelor cu însemnele politiei si ale pompierilor, aflate in misiune, care au in funcţiune semnalele luminoase de culoare roşie si albastră şi, respectiv, roşie, concomitent cu cele sonore, conducătorii celorlalte vehicule sunt obligaţi sa oprească de îndată in afara părţii carosabile sau, când nu este posibil, cat mai aproape de partea din dreapta a părţii carosabile şi să permită trecerea acestora.

La apropierea de autovehicule cu regim de circulaţie prioritară, care au in funcţiune semnalele luminoase de culoare albastră, concomitent cu cele sonore, conducătorii celorlalte vehicule sunt obligaţi sa reducă viteza, să elibereze banda pe care se deplasează autovehiculul prioritar ori să circule cât mai aproape de bordura sau acostament, iar la intersecţii, să le acorde prioritate de trecere.

Conducătorii de vehicule care se apropie de o coloana cu regim de circulaţie prioritară pot depăşi coloana dacă li se semnalizează această manevră de către conducătorul coloanei. Se interzice altor conducători de autovehicule să se intercaleze sau să se ataşeze unei coloane cu regim de circulaţie prioritara.

Oprirea unui autovehicul de către un poliţist aflat intr-un autovehicul cu regim prioritar se face si prin punerea in funcţiune a dispozitivelor luminoase cu mesaje variabile sau cu braţul. Aceste semnale pot fi adresate concomitent cu transmiterea unui apel prin amplificatorul de voce. Conducătorul de autovehicul căruia i s-a adresat semnalul este obligat sa pună în funcţiune de îndată luminile de direcţie din dreapta şi să oprească în afara părţii carosabile sau, dacă aceasta nu este posibil, cât mai aproape de bordura sau acostament.

Semnalele conducătorilor de vehicule

Conducătorii de vehicule semnalizează cu mijloacele de avertizare sonoră, luminoasă sau cu braţul, ori de cate ori este necesar, pentru evitarea unui pericol imediat.

Mijloacele de avertizare sonoră trebuie folosite de la o distanta de cel puţin 25 m faţă de cei cărora li se adresează, pe o durata de timp care sa asigure perceperea semnalului şi fără sa-i determine pe aceştia la manevre ce pot pune in pericol siguranţa circulaţiei.

Semnalizarea cu mijloacele de avertizare sonora nu poate fi folosită in zonele de acţiune a indicatorului "Claxonarea interzisa", cu excepţia cazurilor , pentru evitarea unui pericol imediat. Se exceptează de la această interdicţie autovehiculele cu regim de circulaţie prioritară.

Conducătorii de vehicule sunt obligaţi ca de la lăsarea serii si pana in zorii zilei, ziua când ploua torenţial, ninge abundent sau este ceată densă, ori in alte condiţii care reduc vizibilitatea pe drumul public, precum şi în tuneluri, să folosească instalaţia de iluminare a vehiculului astfel:

a) luminile de poziţie sau de staţionare, în timpul opririi pe partea carosabila în afara localităţilor;

a) luminile de întâlnire sau de drum, in mers, atât in localităţi, cât şi în afara acestora, după gradul de iluminare a drumului public, iar când plouă torenţial, ninge abundent sau este ceaţă densă, ori în alte condiţii care reduc vizibilitatea pe drum, şi luminile de ceaţă.

La apropierea a două vehicule care circula din sensuri opuse, conducătorii acestora sunt obligaţi ca de la o distanta de cel puţin 200 m să folosească luminile de întâlnire concomitent cu reducerea vitezei.

Semnalizarea prin schimbarea luminilor de întâlnire cu cele de drum se foloseşte pe timp de noapte la intersecţiile care nu sunt dirijate prin semnale luminoase sau de către poliţişti, precum şi în condiţii de vizibilitate redusă.

Sunt obligaţi sa folosească ziua, permanent, luminile de întâlnire:

a) conducătorii motocicletelor si ciclomotoarelor;

b) conducătorii autovehiculelor care însoţesc coloane militare sau cortegii, transportă grupuri organizate de persoane şi cele care tractează alte vehicule sau care transporta mărfuri şi produse periculoase.

Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să semnalizeze schimbarea direcţiei de deplasare, depăşirea, oprirea şi punerea în mişcare.

Intenţia conducătorilor de autovehicule de a schimba direcţia de mers, depăşirea şi oprirea se semnalizează prin punerea în funcţiune a luminii intermitente a semnalizatoarelor cu cel puţin 50 m in localităţi şi 100 m in afara localităţilor, înainte de efectuarea manevrelor.

Oprirea autovehiculelor pe partea carosabila se semnalizează cu lumina roşie din spate.

Conducătorii vehiculelor cu două roti, precum şi ai celor cu tracţiune animală ori ai celor trase sau împinse cu mâna semnalizează intenţia lor de a schimba direcţia de deplasare sau de a depăşi, cu braţul întins orizontal, cu cel puţin 25 m înainte de efectuarea manevrelor. Oprirea acestor vehicule se semnalizează prin balansarea braţului drept in plan vertical.

Luminile de avarie se folosesc când vehiculul a rămas în pană ori a fost avariat şi nu poate fi deplasat imediat în afara părţii carosabile.

Luminile de avarie se utilizează şi în orice alte împrejurări în care vehiculul imobilizat pe drumul public sau care se deplasează foarte lent constituie el însuşi un pericol pentru ceilalţi participanţi la trafic.

Conducătorii de vehicule trebuie sa pun in funcţiune luminile de avarie, în mod succesiv, în ordinea opririi şi în cazul în care această manevra este impusă de blocarea circulaţiei pe sensul de mers.

Se interzice deţinerea în autovehicule, montarea pe acestea sau folosirea in circulaţia pe drumurile publice a semnalelor speciale de avertizare luminoasă şi sonoră, cu excepţia autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritară.

Prioritatea

Prioritatea este dreptul pe care îl are un vehicul de a trece înaintea altuia în situaţiile când se întâlnesc.
Tipuri de prioritate :
 prioritatea de dreapta, se aplică în
intersecţiile cu circulaţia nedirijată
precum şi în toate cazurile de egalitate ;
prin caz de egalitate se înţelege
pătrunderea a două vehicule într-o
intersecţie, venind de pe două caz de egalitate
drumuri publice unde sunt instalate

indicatoare cu aceeaşi semnificaţie ( în această situaţie, vehiculele care virează la stânga trebuie să acorde prioritate celor care circulă din sens invers).

 prioritatea de stânga, se aplică în intersecţiile
cu sens giratoriu ;


 prioritatea conferită de indicatoarele
„Drum cu prioritate” , „Intersecţie cu un
drum fără prioritate”, „Intersecţii cu drumuri
fără prioritate, decalate”


 prioritatea faţă de circulaţia din sens
invers, este conferită de indicatorul
cu aceeaşi denumire şi se aplică pe
sectorul de drum îngustat unde nu pot
să circule două vehicule unul pe lângă
celălalt ;

 prioritatea de rampă, se aplică pe
sectorul de drum cu declivităţi unde
nu pot să circule două vehicule unul
pe lângă celălalt ; având prioritate
vehiculele care urcă rampa faţă
de cele care coboară.


 prioritatea specială, de acest tip
de prioritate beneficiază autovehiculele
poliţiei, pompierilor precum şi cele cu
regim de circulaţie prioritară echipate
cu lumini giratorii albastre, care au
mijloacele de avertizare sonoră în
funcţiune şi se deplasează la
intervenţii faţă de celelalte vehicule
care circulă prin intersecţie; mai
beneficiază de acest tip de prioritate
şi vehiculele pe şine în intersecţiile
cu circulaţia nedirijată faţă de celelalte
vehicule care circulă prin intersecţie ;

Nu are prioritate de trecere:
 vehiculul care intră pe un drum public
venind de pe un drum lateral, de categorie
inferioară( drumul de categorie inferioară fiind un
drum care accede în drumul principal de pe un câmp,
teren agricol etc).


 vehiculul care intră într-o intersecţie
venind de pe un drum public pe care nu este
instalat vreun indicator de prioritate, faţă de
vehiculele care circula dinspre dreapta;


 vehiculul care circulă pe un drum
public pe care este instalat unul din
indicatoarele cu semnificaţia "Cedează
trecerea" sau "Oprire";


 vehiculul care întâlneşte indicatorul
"Prioritate pentru circulaţia din sens invers";


 vehiculul care intra intr-o intersecţie
cu circulaţie in sens giratoriu( autoturismul şi
autobuzul ) faţă de cel
care circula in interiorul acesteia;


 vehiculul care coboară o pantă
faţă de vehiculul care urca;


 vehiculul care se pune în mişcare
sau care iese din garaj, curte, gang
faţă de vehiculul care circulă pe
drumul public, indiferent de direcţia
de deplasare. Se exceptează
autovehiculul din serviciile de transport
public de persoane care se pune în
mişcare din staţiile prevăzute cu alveole;


 vehiculul care execută virajul spre
stânga faţă de cel care circula din sens
opus, inclusiv atunci când circulaţia în
intersecţie este dirijata prin semnale
luminoase;


 vehiculele care efectuează manevra de
întoarcere faţă de cele care circulă pe
sectorul de drum respectiv.


 tramvaiul care efectuează virajul spre
stânga faţă de vehiculele care circula din
sens opus, dacă semnalizarea rutiera din
acea zona nu stabileşte o alta regulă;


 vehiculul care efectuează un viraj spre
stânga sau spre dreapta şi se intersectează
cu un biciclist care circula pe o pista
pentru biciclete, semnalizată ca atare.


 vehiculele care trec de pe o bandă de
circulaţie pe alta faţă de cele care circulă pe
banda respectivă ;


 toate vehiculele faţă de pietonii angajaţi
în traversarea străzii prin locurile prevăzute
cu indicator sau marcaj :

Circulaţia pe benzi

Prin bandă de circulaţie se înţelege spaţiul longitudinal al părţii carosabile, materializat sau nu prin marcaje rutiere, dacă are o lăţime corespunzătoare pentru circulaţia cu uşurinţă a unui şir de vehicule, altele decât vehiculele care se deplasează pe două roţi.



Pe drumurile publice pe care sunt
aplicate marcaje, conducătorilor de vehicule
le este interzisă trecerea peste linia continuă,
simplă sau dublă, şi peste marcajul pentru
spatii interzise.
Marcajul discontinuu delimitează benzile,
putându-se trece peste el numai atunci când
conducătorii de vehicule schimbă banda de
angajat în depăşire. Aceste manevre se vor
executa numai după ce aceştia au semnalizat şi
s-au asigurat că nu periclitează siguranţa
celorlalţi participanţi la trafic care îi urmează sau
îi precede sau circulă din sens opus.



In cazul în care sensul de circulaţie este
separat de o linie continuă şi una discontinuă,
conducătorii de vehicule sunt obligaţi să respecte
semnificaţia liniei celei mai apropiate de vehicul
în direcţia de deplasare. Respectă linia continuă


Pe un drum public prevăzut cu minimum
trei benzi pe sens, când conducătorii a două
autovehicule circula in aceeaşi direcţie, dar pe
benzi diferite şi intenţionează să se înscrie pe
banda liberă dintre ei, cel care circulă pe banda semnalizare
din dreapta este obligat să permită celui care vine
din stânga să ocupe acea bandă.


Pe drumul public cu mai multe benzi,
conducătorii de vehicule care circula pe o
banda care se sfârşeşte, pentru a continuă
deplasarea pe banda din stânga trebuie sa
permită trecerea vehiculelor care circula
pe acea banda.

Prin preselecţie se înţelege ocuparea din timp a benzii sau a rândului, corespunzător direcţiei de mers. În intersecţiile cu marcaje zona de preselecţie este materializată prin linie continuă. Preselecţia se face de la o distanţă de cel puţin 50 m de colţul intersecţiei atât în localităţi cât şi în afara acestora, cu respectarea semnificaţiei indicatoarelor si marcajelor pentru semnalizarea direcţiei de mers.


În zona de preselecţie sunt interzise toate manevrele. Dacă în aproprierea unei intersecţii este instalat un indicator sau aplicat un marcaj care obligă să se circule într-o anumită direcţie, vehiculele trebuie să fie conduse numai în direcţia sau direcţiile indicate.


Numerotarea benzilor de circulaţie se face de la acostament către axul drumului. Trecerea de pe banda de circulaţie nr 1 pe banda nr 3 cu intenţia de a executa virajul la stânga se face succesiv nu în diagonală, astfel într-o localitate această manevră trebuie începută de la o distanţă de cel puţin 150 m .

. Circulaţia pe rânduri

La intersecţiile fără marcaje, conducătorii
vehiculelor ocupa in mers, cu cel puţin 50 m înainte
de intersecţie, următoarele poziţii:
a) rândul din dreapta ( de lângă bordură), cei care vor
sa schimbe direcţia de mers spre dreapta;
b) rândul din stânga ( de lângă axul drumului ),
cei care vor sa schimbe direcţia de mers spre stânga;
c) oricare dintre rânduri, cei care vor să
meargă înainte.


Dacă în intersecţie circulă şi tramvaie, iar
spaţiul dintre şina din dreapta şi trotuar nu permite
circulaţia pe două rânduri, toţi conducătorii de
vehicule, indiferent de direcţia de deplasare, vor
circula pe un singur rând, lăsând liber traseul
tramvaiului.
In cazul in care tramvaiul este oprit intr-o staţie fără refugiu pentru pietoni, vehiculele trebuie sa oprească în ordinea sosirii, în spatele acestuia, şi să-şi reia deplasarea numai după ce uşile tramvaiului au fost închise.

Reguli generale:

Vehiculele se conduc pe partea dreaptă a drumului public, în direcţia de mers, cu excepţia celor trase sau împinse cu mana, care circula pe partea stânga.
Se interzic participanţilor la trafic aruncarea, lăsarea şi abandonarea de obiecte, materiale sau substanţe, precum şi crearea de obstacole pe drumul public.
Persoana care nu a putut evita crearea unui obstacol pe drumul public este obligată să îl înlăture şi, dacă nu este posibil, să îi semnalizeze prezenţa şi să anunţe imediat administratorul drumului public şi cea mai apropiată unitate de politie ori primul poliţist întâlnit.
Obligaţia de anunţare a politiei revine şi participanţilor la trafic care au sesizat existenta pe drum a unui obstacol sau a oricărei alte situaţii periculoase pentru fluenta si siguranţa circulaţiei.
Conducătorii si pasagerii autovehiculelor, care ocupă locuri prevăzute prin construcţie cu centuri de siguranţă, sunt obligaţi să le poarte în timpul circulaţiei pe drumurile publice, atât în localităţi, cât şi în afara acestora.

Copiii cu vârsta sub 12 ani sau cu înălţimea sub 150 cm trebuie să poarte centuri de siguranţă adaptate greutăţii şi dimensiunilor lor, iar cei cu vârsta sub 3 ani se transporta numai în dispozitive de reţinere omologate.
Se exceptează de la obligaţia de a purta centura de siguranţa, în interiorul localităţilor:


a) conducătorii autovehiculelor echipate cu lumină giratorie roşe- albastră, roşie, albastră ;
b) conducătorii de autoturisme pe timpul executării manevrei de mers înapoi;
c) femeile în stare vizibilă de graviditate;
d) conducătorii de autoturisme care execută servicii de transport public de persoane, în regim de taxi;
e) instructorii auto în timpul orelor de pregătire a cursanţilor.
În cazul în care în autovehicul exista atât locuri dotate cu centuri de siguranţă, cât şi locuri fără astfel de dispozitive, se ocupă de preferinţă locurile dotate cu centuri de siguranţă.
Conducătorilor de autovehicule le este interzisa folosirea telefoanelor mobile atunci când aceştia se afla în timpul mersului, cu excepţia celor prevăzute cu dispozitive de tip "mâini libere".

Utilizarea părţii carosabile

Conducătorii sunt obligaţi sa conducă vehiculele cât mai aproape de marginea din dreapta părţii carosabile.
Vehiculele trebuie conduse numai pe drumurile, părţile carosabile, benzile sau pistele stabilite pentru categoria din care fac parte. În cazul în care pe drumurile publice nu sunt amenajate benzi sau piste speciale pentru ciclomotoare, biciclete şi celelalte vehicule fără motor, acestea pot fi conduse şi pe acostament în sensul de mers, dacă circulaţia se poate face fără pericol.
În cazul în care drumul are două
sau mai multe benzi pe sensul de mers,
vehiculele vor fi conduse pe banda situata
lângă acostament sau bordura. Celelalte benzi
pot fi folosite succesiv, de la dreapta spre stânga,
dacă banda de circulaţie utilizata este ocupata,
cu obligaţia de a reveni pe banda din dreapta
atunci când acest lucru este posibil.
Vehiculele grele, lente sau agabaritice ori cele care se deplasează cu viteza redusă trebuie conduse numai pe banda de lângă acostament sau bordura, dacă în sensul de mers nu este amenajată o bandă destinată acestora.
Pe drumul public cu cel mult două benzi pe sens şi cu o a treia banda pe care este amplasată linia tramvaiului lângă axul drumului, conducătorii de vehicule pot folosi această bandă, cu obligaţia sa lase libera calea tramvaiului, la apropierea acestuia.
Vehiculele din serviciile de transport public de persoane se conduc pe banda rezervata acestora, dacă o astfel de banda exista si este semnalizata ca atare. Pe aceeaşi bandă pot circula şi autovehiculele cu regim de circulaţie prioritară.

Trecerea pe lângă vehiculele care circula din sens opus

La întâlnirea a două vehicule care circulă din sensuri opuse, conducătorii acestora sunt obligaţi să circule cât mai aproape de marginea din dreapta a părţii carosabile, în sensul lor de mers.
Dacă mersul înainte este obturat de un obstacol sau de prezenţa altor participanţi la trafic, care impune trecerea pe sensul opus, conducătorul vehiculului este obligat să reducă viteza şi, la nevoie, să oprească pentru a permite trecerea vehiculelor care circulă din sens opus.
Pe drumurile publice înguste, unde trecerea vehiculelor care circulă din sensuri opuse, unele pe lângă altele, este imposibilă sau periculoasă, conducătorii acestora se vor conforma semnalizării existente.
Pe drumurile publice cu declivităţi pronunţate, unde trecerea vehiculelor care circula din sensuri opuse, unele pe lângă altele, este imposibila sau periculoasă, cele care coboară sunt obligate sa oprească pentru a permite trecerea vehiculelor care urcă.
La spaţii înguste sau pe sectorul de drum cu declivităţi, când două vehicule nu pot să treacă unul pe lângă celălalt, dacă unul dintre vehicule trebuie sa execute o manevra de mers înapoi, ansamblul de vehicule trece înaintea oricărui alt vehicul, vehiculul greu înaintea celui uşor, iar autobuzul înaintea autovehiculului de transport mărfuri.
La vehiculele de aceeaşi categorie, obligaţia de a efectua o manevră de mers înapoi revine conducătorului care coboară, cu excepţia cazului când este mai uşor şi

există condiţii pentru conducătorul care urcă să execute această manevra, mai ales atunci când se afla aproape de un refugiu.

Reguli referitoare la manevre in timpul mersului

Conducătorul de vehicul care intenţionează să pornească de pe loc sau să oprească, să întoarcă, să iasă dintr-un rând de vehicule staţionate sau să intre într-un asemenea rând, să vireze spre dreapta sau spre stânga pentru schimbarea benzii ori direcţiei de deplasare sau să meargă înapoi este obligat să efectueze aceste manevre numai după ce a semnalizat şi s-a asigurat că o poate face fără a pune în pericol participanţii la trafic care îl urmează, îl precedă ori cu care urmează să se întâlnească, ţinând seama de poziţia, direcţia şi viteza acestora.
Semnalul dat trebuie menţinut pe întreaga durată a manevrei şi oprit de îndată ce această a fost efectuată.
În situaţiile în care există benzi speciale pentru executarea manevrei, schimbarea direcţiei de deplasare se face prin stânga, iar dacă există un marcaj de ghidare, cu respectarea semnificaţiei acestuia.

Schimbarea direcţiei de mers spre
stânga, în cazul autovehiculelor care intră
intr-o intersecţie circulând pe acelaşi drum
în aliniament, dar din sensuri opuse, se
efectuează prin stânga centrului intersecţiei,
fără intersectarea traiectoriei acestora.

Amenajările rutiere sau obstacolele din zona mediană a părţii carosabile se ocolesc prin partea dreaptă.
Conducătorul de vehicul care constată că vehiculele care circulă înaintea lui semnalizează intenţia de a schimba banda de circulaţie sau direcţia de deplasare este obligat sa asigure condiţiile pentru realizarea acestor manevre în deplină siguranţă.
La apropierea de o staţie de troleibuz sau autobuz prevăzută cu alveolă, din care conducătorul unui astfel de vehicul semnalizează intenţia de a ieşi, conducătorul de autovehicul care circulă pe banda de lângă acostament sau bordura este obligat să reducă viteza şi, la nevoie, să oprească pentru a-i permite reintrarea în trafic.

Circulaţia pe autostrăzi

Se interzice pe autostrăzi circulaţia autovehiculelor cu gabarite sau mase depăşite, cu excepţia celor autorizate, tractoarelor şi maşinilor autopropulsate, precum şi a vehiculelor care, prin construcţie sau din alte cauze, nu pot depăşi viteza de 50 km/h.
De asemenea, pe autostrăzi sunt interzise învăţarea conducerii unui vehicul, încercările prototipurilor de autovehicule, manifestaţiile, defilările, caravanele publicitare, antrenamentele si competiţiile sportive de orice fel, precum şi cortegiile.


Conducătorii de vehicule care intră pe autostrăzi folosind banda de intrare (de accelerare) trebuie să cedeze trecerea autovehiculelor care circulă pe prima banda a autostrăzilor şi să nu stânjenească în nici un fel circulaţia acestora.
Conducătorii care urmează să părăsească autostrada sunt obligaţi să semnalizeze din timp şi să se angajeze pe banda de ieşire (de decelerare).
Circulaţia autovehiculelor destinate transportului public de persoane sau de mărfuri se desfăşoară numai pe banda din partea dreapta a autostrăzii.

1-zona mediană;
2-racordarea dintre cele
două sensuri de circulaţie;
3- benzi de circulaţie;
4-banda de urgenţă,
5- acostament,










Pe autostrăzi se interzice:
a) circulaţia pe banda de urgenţă;
b) abandonarea autovehiculelor;
c) remorcarea autovehiculelor rămase în pană dincolo de cea mai apropiată ieşire de pe autostradă ori intrarea pe autostradă cu un autovehicul remorcat;
d) efectuarea manevrei de întoarcere sau mers înapoi ori intrarea în zona mediană, inclusiv pe racordurile dintre cele două parţi carosabile;
e) staţionarea ori parcarea autovehiculelor in alte locuri decât cele special amenajate şi semnalizate prin indicatoare. În cazul imobilizării fortuite, conducătorii sunt obligaţi să scoată autovehiculele pe banda de urgentă, iar dacă nu o pot face, să le semnalizeze imediat prezenţa.
Deplasarea si imobilizarea voluntara pe banda de urgenta sunt permise autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritară numai in cazurile când circulaţia pe celelalte benzi este blocată.

Circulaţia în zona rezidenţială şi pietonală

În zona rezidenţiala conducătorii de vehicule sunt obligaţi sa circule cu o viteza maxima de 20 km/h, să nu staţioneze sau să parcheze vehiculul în afara spatiilor anume destinate şi semnalizate ca atare, să nu stânjenească sau să împiedice circulaţia pietonilor chiar dacă, în acest scop, trebuie să oprească.
În zona pietonală, semnalizată ca atare, conducătorul poate intra numai dacă locuieşte în zonă sau prestează servicii publice "din poartă în poartă" şi nu are altă posibilitate de acces. Acesta este obligat să circule cu viteza maxima de 5 km/h, să nu stânjenească sau să împiedice circulaţia pietonilor şi, dacă este necesar, să oprească.
La ieşirea din zonele rezidenţiale şi pietonale, conducătorii de vehicule sunt obligaţi sa acorde prioritate de trecere tuturor vehiculelor cu care se intersectează.

Circulaţia în intersecţiile nedirijate

Intersecţiile cu circulaţia nedirijată sunt intersecţiile unde nu întâlnim nici un mijloc de semnalizare, semnal luminos sau poliţist care să dirijeze circulaţia.
Ordinea de trecere a vehiculelor se stabileşte prin reguli de circulaţie ( prioritatea de dreapta).
Înainte de a intra într-o intersecţie nedirijată prima asigurare se face din partea stângă pentru a observa dacă vehicul care vine din stânga noastră a redus viteza şi a oprit şi apoi din dreapta pentru a le acorda prioritate.






Aplicând regula priorităţii de dreapta ordinea de trecere este următoarea: motociclistul, autocamionul şi autoturismul.
Autoturismul are în partea dreaptă autocamionul fiind obligat să oprească să-i acorde prioritate, autocamionul are în partea dreaptă motocicleta deci trebuie să-i acorde prioritate iar motociclistul trece primul pentru că din dreapta sa nu circulă un alt vehicul. După ce a trecut
motociclistul se aplică în continuare regula priorităţii de dreapta între autoturism şi camion, al doilea care trece prin intersecţie fiind autocamionul iar ultimul autoturismul.

Ordinea de trecere este următoarea: tramvaiul, autoturismul negru, autoturismul galben.
Tramvaiul trece primul întrucât în aceste intersecţii tramvaiele au prioritate de trecere cu excepţia celor care virează la stânga care pierd prioritatea faţă de vehiculele care circulă din sens invers. Între cele două autoturisme se aplică regula priorităţii de dreapta al doilea care trece
fiind autoturismul negru iar ultimul autoturismul galben.

Ordinea de trecere este următoarea: autoturismul, autobuzul şi autocamionul.
Există o derogare de la regula clasică a priorităţii de dreapta, este cazul vehiculelor
care execută virajul la dreapta fără să depăşească axul drumului. Autobuzul este obligat să oprească pentru a acorda prioritate de dreapta autoturismului indiferent dacă acesta virează la dreapta ar circula pe direcţia înainte sau ar executa
virajul la stânga. Autoturismul întrucât execută virajul la dreapta fără să depăşească axul drumului nu are nici o obligaţie faţă de conducătorul autocamionului, prin urmare el va trece primul prin intersecţie. Între camion şi autobuz fiind caz de egalitate ( ambii sunt pe aceeaşi categorie de drum), cel care virează la stânga (autocamionul) este obligat să dea prioritate de dreapta celor care circulă din sens invers (autobuzului). Regulă vehiculele care virează la dreapta fără să depăşească axul drumului au prioritate faţă de celelalte vehicule care circulă prin intersecţia nedirijată.

Circulaţia în intersecţiile cu sens giratoriu

Intersecţiile cu sens giratoriu sunt intersecţii cu circulaţia dirijată unde se aplică regula priorităţii de stânga. Prin urmare vehiculele care circulă în sensul giratoriu au prioritate faţă de cele care pătrund într-o astfel de intersecţie.

În intersecţiile cu sens giratoriu singurul indicator care îl găsim instalat este indicatorul cu aceeaşi semnificaţie „Intersecţie cu sens giratoriu”. În situaţia când apar indicatoare de reglementare a priorităţii „Cedează trecerea”, „Oprire”, „Drum cu prioritate” intersecţia respectivă se transformă în intersecţie cu circulaţia dirijată de piaţă gen sens giratoriu. În situaţia de faţă autocamionul şi motociclistul
beneficiază de prioritate de trecere. Dacă ne apropiem de o astfel de intersecţie şi dorim să virăm pe prima stradă la dreapta ( poziţia autoturismului), ne încadrăm cât mai aproape de acostament, semnalizăm dreapta, acordăm prioritate vehiculelor care circulă din partea stângă (motociclistului) după care executăm virajul la dreapta. Dacă dorim să virăm pe cea de-a doua stradă ( din poziţia autoturismului), ne încadrăm cât mai aproape de axul drumului, semnalizăm stânga, acordăm prioritate vehiculelor care circulă prin intersecţie din partea stânga şi ocolim prin dreapta insula, menţinând în funcţiune semnalul stânga ( traseul marcat cu albastru). După ce am trecut de axa penultimului drum unde dorim să virăm, semnalizăm dreapta ( traseul marcat cu roşu ) şi ne încadrăm pe banda de lângă axul drumului. Dacă semnalizăm dreapta înainte de a trece de axul penultimului drum, cel care circulă pe drumul respectiv subînţelege că dorim să virăm la dreapta pe drumul care circulă şi poate să-şi continue deplasarea creând astfel premiza unui accident.

Circulaţia în intersecţii dirijate

În intersecţiile cu circulaţia dirijată ordinea de trecere se stabileşte după semnificaţia indicatoarelor rutiere şi regula priorităţii de dreapta între vehiculele aflate pe aceeaşi categorie de drum ( caz de egalitate).

Pentru a rezolva ordinea de trecere trebuie să stabilim direcţia drumului cu prioritate în situaţia de faţă fiind drumul pe care circulă motociclistul şi autoturismul. Fiind caz de egalitate ( au acelaşi indicator „Drum cu prioritate”) între ei se aplică regula priorităţii de dreapta. Primul care va trece este autoturismul după care motociclistul iar ultimul autocamionul întrucât se află pe un drum fără prioritate.
Primul va trece conducătorulautocamionetei albastre întrucât circulă pe direcţia prioritară. Autocamionul şi autoturismul au indicatoare de pierderea priorităţii. Fiind caz de egalitate între ei se aplică regula priorităţii de dreapta. Al doilea va trece conducătorul autocamionului iar ultimul conducătorul autoturismului.
Ambii conducători se află pe direcţia drumului cu prioritate. Fiind caz de egalitate conducătorul autoturismului care virează la stânga trebuie să acorde prioritate celui care se deplasează pe direcţia înainte.

Depăşirea

Depăşirea este manevra prin care conducătorul unui vehicul îl devansează pe un altul, aflat in mers sau imobilizat, dacă prin aceasta se trece peste axul longitudinal al drumului sau peste marcajul de separare a sensurilor de circulaţie.

Depăşirea vehiculelor se face numai pe partea stânga, în sensul de mers, cu excepţia celor ai căror conducători au semnalizat şi s-au încadrat corespunzător

schimbării direcţiei de deplasare spre stânga si a tramvaielor, care se depăşesc pe partea dreaptă.

Tramvaiele aflate in mers pot fi depăşite si pe partea stânga atunci când drumul public este cu sens unic sau când între şina din dreapta şi marginea drumului nu exista spaţiu suficient pentru depăşire.

Conducătorul de vehicul care efectuează depăşirea este obligat:

Ø să se gândească dacă este absolut necesar să execute această manevră;

Ø să se asigure că manevra nu este interzisă pe sectorul de drum respectiv;

Ø să se asigure că cel care îl urmează sau îl precede nu a semnalizat intenţia începerii unei manevre similare şi că poate depăşi fără a pune în pericol sau stânjeni circulaţia din sens opus;

Ø să semnalizeze intenţia de efectuare a depăşirii;

prin distanţă de cel puţin 50 m ( 100 – în afara

localităţilor), de la care trebuie să se semnalizeze

efectuarea manevrei de depăşire se înţelege

distanţa dintre locul unde a început semnalizarea

şi locul unde poate fii executată această manevră.

Ø să păstreze in timpul depăşirii o distantă laterala suficienta faţă de vehiculul depăşit;

Ø să reintre pe banda de circulaţie iniţială după ce s-a asigurat că poate efectua această manevra în condiţii de siguranţă pentru vehiculul depăşit şi pentru ceilalţi participanţi la trafic.

Conducătorul de vehicul care urmează sa fie depăşit este obligat:

Ø să nu mărească viteza de deplasare;

Ø să circule cât mai aproape de marginea din dreapta a părţii carosabile.

Se interzice depăşirea vehiculelor: